I numeri di linfoma
#3
#6
U limfoma si sviluppa quandu i vostri geni sottumettenu cambiamenti in u risultatu di danni o mutazioni, chì causanu a vostra malatia chì cumbatte i linfociti per sviluppà anormalmente è diventanu cancerous. I nostri geni furniscenu l'istruzzioni per cumu si deve esse fattu un linfocitu, cresce, cumportanu, è quandu anu da more.
In u risultatu di i cambiamenti genetichi, i limfociti cumincianu à fà a cosa sbagliata, perchè ùn sò più riceve l'istruzzioni ghjusti da i vostri geni. Invece di cultivà in modu ordinatu à u mumentu propiu, cuntinueghjanu à fà sempre più cellule danate cù geni mutati.
Ùn sapemu micca perchè questu succede. Ùn ci hè micca una causa definita di limfoma è nisuna manera di dì quale l'averà è quale ùn.
Certi fattori di risichi sò stati identificati, è queste sò cose chì ponu aumentà u risicu di linfoma, ma ùn sò micca necessariamente una causa di questu.
Chì ci hè a diffarenza trà un fattore di risicu è una causa?
A fattore di risicu hè qualcosa chì aumenta e vostre probabilità di ottene limfoma, ma ùn significa micca chì avete linfoma.
Pensate à a lotteria. Sè cumprate più bigliettu chè qualcunu altru, avete più chance di vincite. Ma ùn ci hè micca una guaranzia chì vincerà è, a persona cù menu biglietti hè menu prubabile, ma pò ancu vince.
Hè listessu cù i fatturi di risichi. Sì avete un fattore di risicu avete un più altu casu di ottene limfoma cà qualchissia senza u fattore di risicu, ma ùn significa micca chì l'avete. È, solu perchè qualchissia ùn hà micca u fattore di risicu, ùn significa micca chì ùn averebbe micca linfoma.
Allora u fattore di risicu hè cum'è un ghjocu di casu.
Mentre chì si qualcosa pruvucheghja una malatia, sapemu chì s'ellu succede, a malatia seguitarà è, s'ellu ùn succede micca, ùn ci sarà micca malatia.
Pudete pensà à una causa cum'è a cucina di un ovu. Sapemu chì s'ellu si rompe l'ovu apertu, mette in a padedda è alzà u calore chì cocerà. Ma s'è u ruttite, mette in a padedda, ma ùn accende u calore, l'ovu si metterà quì è ùn sarà mai cottu.
Hè u calore chì face chì l'ovu si coci. Ùn hè micca un fattore di risichi, perchè ogni volta chì fate u calore in questa situazione, l'ovu cocerà, è ogni volta chì ùn ci hè micca calore, l'ovu ùn cocerà micca.
Dr Mary Ann Anderson - Ematologu da
Peter MacCallum Cancer Center & Royal Melbourne Hospital parla di perchè u linfoma si sviluppa.
Chì sò i fatturi di risichi cunnisciuti?
Quì sottu truverete i fatturi di risichi cunnisciuti per aumentà a vostra chance di ottene limfoma o CLL. Tuttavia, micca tutti i fatturi di risichi sò pertinenti à tutti i sottotipi di linfoma. Induve ci hè un subtipu specificu assuciatu cù i fatturi di risichi chì avemu aghjustatu u subtipu in. Se ùn ci hè micca menzionatu un subtipu, u fattore di risicu hè un fattore di risicu generale chì pò aumentà u vostru risicu di qualsiasi di i sottotipi.
Se vulete sapè più nantu à u vostru subtipu, pudete cliccà nantu à u ligame sottu. Altrimenti, cliccate nantu à a freccia accantu à i fatturi di risichi sottu per amparà di più.
Comu pudete vede da u banner in cima di a pagina, u linfoma hè u cancru più cumuni in l'adulescenti è i ghjovani adulti di età trà 15-29 anni. Limfoma Hodgkin hè più cumuni in questu gruppu d'età, ma ponu ancu ottene Linfoma Non-Hodgkin. U limfoma hè ancu u terzu cancru più cumuni in i zitelli di menu di 3 anni.
Tuttavia, u risicu di linfoma aumenta cù l'età. A maiò parte di e persone cun linfoma o CLL sò 60 anni o più.
U limfoma ùn hè micca ereditatu da i vostri parenti, ma, se avete un membru di a famiglia cù linfoma o CLL, pudete avè un risicu aumentatu di sviluppà ancu.
Questu ùn hè micca per via di una malatia di famiglia, ma pò esse perchè e famiglie ponu esse esposti à diversi tipi di fattori di risicu - cum'è chimichi o infizzioni. o disordini di u sistema immune chì ponu accade in famiglie.
U nostru sistema immune ci pruteghja da l'infizzioni è e malatie, è aiuta ancu à riparà è distrughje e cellule danate o cancerose. Sè avete digià visitatu a nostra pagina web Capisce u vostru sistema limfaticu è immune, pudete vede clicchendu quì.
Sì avete un sistema immune suprimitu - chì significa chì ùn funziona micca bè cum'è duverebbe, pudete esse in un risicu aumentatu di infizzioni è di sviluppà linfoma.
E cose chì ponu suppressione u vostru sistema immune includenu i seguenti.
Medicazioni è trattamenti immunosuppressivi
Se pigliate medicazione per suppressione u vostru sistema immune pò aumentà u risicu di sviluppà linfoma è altri cancers. Esempii di questi ponu include medicazione pigliata per e malatie autoimmune, o dopu un trasplante d'urganu o trasplante di cellule staminali allogeniche. I limfomi chì si sviluppanu dopu un trasplante sò chjamati "Disordine Lymphoproliferative Post-Transplant (PTLD)".
A chimioterapia è altri trattamenti anti-cancer, cum'è a radioterapia è certi anticorpi monoclonali pò ancu suppressione u vostru sistema immune.
Parlate sempre cù u vostru duttore nantu à qualsiasi risichi chì ponu esse causati da i vostri medicazione è altri trattamenti.
Disturbi di l'immunodeficienza
I disordini di l'immunodeficiency sò disordini di u vostru sistema immune. A ghjente pò nasce cù sti disordini o acquistà più tardi in a vita.
I disordini immune primari sò quelli chì sò nati cù è ponu include:
- Immunodeficienza congenita X-linked
- Ataxia Telangiectasia
- Sindrome di Wiskott-Aldrich.
I disordini di l'immunodeficienza secundaria sò cundizzioni chì "acquistate" durante a nostra vita, o chì succedenu com'è u risultatu d'una altra causa - cum'è quandu a chimioterapia provoca. neutropenia chì porta à a carenza immune. U sindromu di l'immunodeficienza acquistata (AIDS) hè un altru tipu di disordine di l'immunodeficienza secundaria, più cumunimenti causatu da u virus di l'immunodeficienza umana (HIV).
Disturbi autoimmune
I disordini autoimmune sò cundizioni induve u vostru propiu sistema immune cumencia à attaccà e vostre cellule sane. Ci hè parechje diverse tipi di disordini autoimmune, è certi sò stati identificati cum'è aumentanu u vostru risicu di certi sottotipi di linfoma cumpresi:
- Sindrome di Sjögren - risichi crescente di linfomi di zona marginale splenica e MALT.
- Tiroiditis di Hashimoto - aumenta u risicu di Linfoma di zona marginale MALT.
- A malatia celiaca - aumenta u risicu di linfoma T-Cell Associated Enteropathy (EATL), chì hè un subtipu di Linfoma à cellule T periferiche (PTCL)
- Artrite reumatoide - aumenta u risicu di Linfoma di zona marginale splenica e Limfoma diffusu di grandi cellule B..
Certi infizzioni ponu aumentà u risicu di sviluppà linfoma. Spessu sti infizzioni sò infizzioni chì avemu in a zitiddina è parechji sò inevitabbili. Mentre chì sti infizzioni ponu aumentà u risicu di sviluppà limfoma più tardi in a vita, assai persone chì anu avutu sti infizzioni ùn anu micca sviluppatu limfoma, è e persone chì ùn anu mai avutu sti infizzioni pò ancu avè linfoma.
Virus Epstein-Barr (EBV)
L'EBV hè statu identificatu cum'è un fattore di risicu per parechji sottotipi di linfoma. Hè un tipu di virus herpes chì pò cambià u modu di travagliu di e nostre cellule B. EBV hè u virus chì causa a frebba glandular, chì hè ancu qualchì volta chjamata a "malattia di bacia" perchè pò esse trasmessa per saliva. Hè ancu qualchì volta cunnisciutu com'è mononucleosi o "mono". Certi sottotipi di linfoma chì sò assuciati cù EBV include:
- Limfoma Burkitt
- Linfoma diffusu di grandi cellule B.
- Linfoma di Hodgkin
- Linfomi à cellule T
- Disordine limfoproliferativu post-trasplante dopu à un trasplante di cellule staminali allogeniche.
Helicobacter Pylori (H. Pylori)
H. Pylori hè una infizzione chì provoca ulcera stomacu, è aumenta u risicu di sviluppà Linfoma di zona marginale di malt gastricu.
Campylobacter jejuni & Borrelia burgdorferi
Campylobacter jejuni hè una bacteria chì spessu causa l'avvelenamentu alimentariu cù i sintomi più cumuni sò a frebba è a diarrea. Borrelia burgdorferi hè una infezzjoni bacteriana chì provoca a malatia di Lyme.
E duie infizzioni bacteriale ponu aumentà u risicu di sviluppà Linfoma di zona marginale di MALT.
Virus T-linfotropici umani tipi 1 è 2
Stu virus hè raru in Australia è più cumuni in u Giappone miridiunali è i Caraibi, però, si trova sempre in certi parti di l'Australia. Hè diffusa per avè sessu senza prutezzione cù una persona cù u virus, sangue contaminatu o agulla è à traversu u latte materno. U virus T-lymphotropic umanu pò aumentà u vostru risicu di sviluppà un subtipu di linfoma chjamatu Leucemia/Linfoma di l'adulti.
Virus di l'Immunodeficienza Umana (HIV)
L'HIV hè u virus chì pò causà Sindrome Immune Deficience Acquired (AIDS). Hè trasmessa à traversu sessu senza prutezzione cù qualchissia cù u virus, sangue contaminatu è agulla, è qualchì volta da a mamma à u zitellu durante a gravidanza, a nascita o l'allattamentu. Avè HIV pò aumentà u risicu di linfomi Hodgkin è Non-Hodgkin. I limfomi di HIV o AIDS sò aggressivi cù i linfomi più cumuni di l'AIDS Limfoma diffusu di grandi cellule B. e Limfoma Burkitt, anche si pò ancu aumentà u vostru risicu di Limfoma Primariu di u Sistema Nervosu Centrale è linfoma primariu di effusione.
Herpesvirus umanu-8 (HHV8) - chjamatu ancu Kaposi Sarcoma Herpesvirus (KSHV)
HHV8 hè ancu chjamatu Kaposi Sarcoma Herpesvirus perchè pò causà sarcoma Kaposi, chì hè un cancru raru di i vini sanguini è linfatici. In ogni casu, hè statu ancu identificatu cum'è un fattore di risicu per u sviluppu di un linfoma di sottotipu assai raru chjamatu Linfoma d'effusion primariu.
Virus di l'epatite C (HCV)
HCV hè una infizzione chì causa inflammazioni à u vostru fegatu. Puderà ancu pruvucà una cundizione chjamata crioglobulinemia chì pò esse risultatu in una crescita incontrollata di cellule - ma ùn hè micca cancerosa. In ogni casu, pò cambià cù u tempu è diventà cancerous, aumentendu u vostru risicu Linfomi Non-Hodgkin di cellule B.
L'esposizione à certi sustanzi chimichi hè stata identificata cum'è un fattore di risicu per u Linfoma Hodgkin è i diversi tipi di Linfomi Non-Hodgkin. U vostru risicu hè aumentatu se utilizate o fabricate questi prudutti.
Puderete avè un risicu aumentatu di sviluppà linfoma si travagliate in spazii chì utilizanu o prudutti di fabricazione cum'è:
- pesticidi
- erbicidi
- fungicidi
- urganismi infizziosi
- solventi
- pitture
- carburanti
- olii
- polvara
- tinture di capelli.
Sè vo travaglià in questi spazii, hè assai impurtante chì utilizate l'equipaggiu protettivu persunale cunsigliatu per a vostra industria è u produttu.
Alcune ricerche anu suggeritu chì l'agricultori, i woodworkers, l'ispettori di carne è i veterinari puderanu avè aumentatu u risicu, ma più ricerca hè necessaria per cunfirmà questu.
Linfoma Anaplasticu Grande Cella assuciatu à l'implanta mammaria
L'impianti di pettu sò stati identificati cum'è un fattore di risicu per un subtipu di lentu (indolente) di Linfoma Non-Hodgkin T-cell chjamatu Anaplastic Large Cell Lymphoma (ALCL). Hè più cumuni induve l'implanti texturizati sò stati utilizati piuttostu cà implants lisci.
Ancu se stu cancru principia in u pettu, ùn hè micca un tipu di cancru di pettu. Hè pensatu per esse causatu da sacchetti di fluidu, infezzione o inflammazioni chì si sviluppanu intornu à l'implante chì, cù u tempu, ponu trasfurmà in ALCL. Sì avete l'ALCL assuciatu à l'implante di pettu, u vostru duttore vi ricumanderà di fà una operazione per sguassà l'implante è qualsiasi fluidu o infizzione truvata. Questu pò esse l'unicu trattamentu chì avete bisognu, ma s'ellu si hè spargugliatu à altre parti di u vostru corpu, vi sarà cunsigliatu ancu altri trattamenti. Pudete amparà di più nantu à questu clicchendu u ligame sottu.
Trattamentu di u cancer
Sfortunatamente, assai di i trattamenti usati per trattà u cancer pò ancu causà cancers secundarii. Questi cancers ùn sò micca listessi cum'è u primu cancru è ùn sò micca cunsiderati una recidiva. U risicu di sviluppà un secondu cancru, cum'è u limfoma, resta per parechji anni dopu u vostru trattamentu.
Trattamenti cum'è quimioterapia, radioterapia è altri trattamenti chì suprimenu u vostru sistema immune, o dannu i vostri limfociti aumentanu u risicu di sviluppà linfoma.
Sè avete trattamentu per qualsiasi tipu di cancru, cumpresu u limfoma, dumandate à u vostru duttore nantu à u risicu di cancers secundari.
Linfocitosi monoclonale di cellule B
A limfocitosi monoclonale di cellule B (MBL) hè una cundizione non cancerosa chì provoca un nùmeru aumentatu di limfociti B anormali in u sangue. I limfociti B anormali anu e stesse caratteristiche cum'è a leucemia linfocitica cronica (CLL), un subtipu di Linfoma Non-Hodgkin.
MBL hè cunsideratu una cundizione pre-cancerosa chì pò trasfurmà in CLL cù u tempu. Tuttavia, micca tutti cù MBL sviluppà CLL.
MBL hè assai raru in e persone sottu 40 anni di età è u risicu di sviluppà MBL aumenta l'anzianu.
Lifestyle
A cuntrariu di l'altri cancers, ci hè una evidenza assai limitata per suggerisce chì u linfoma hè causatu da scelte di stili di vita. In ogni casu, alcune scelte (cum'è una povera igiene, sessu senza prutezzione o sparte agulla) ponu aumentà u risicu di alcuni virus è altre infizzioni, mentri àutri (cum'è a mancanza di eserciziu fisicu, o una mala nutrizione) ponu diminuite a vostra funzione immune. Sti nfizziona, o disfunzioni immune pò cresce u vostru risicu di sviluppà lymphoma.
Mantene un modu di vita sanu pò diminuite u risicu di linfoma, ancu s'ellu ùn ci hè micca garanzia. Parechje persone chì sò diagnosticati cun linfoma campanu stili di vita assai sani. In ogni casu, ancu s'è e vostre scelte di stili di vita ùn ponu micca pruteggiri sanu da u limfoma, essendu altrimenti sanu se avete bisognu di inizià u trattamentu, aiuterà u vostru corpu à trattà megliu è ricuperà più rapidamente.
Alcune scelte salutari à cunsiderà include:
- Ùn principià à fumà, o uttene aiutu per abbandunà.
- Evite droghe illegali.
- Sè avete bisognu di usà agulla per qualsiasi raggiuni, l'utilizate una volta è mette in un cuntainer adattatu per dispunì. Ùn sparte micca l'agulla cù altre persone.
- Sè vo beie alcolu, beie in moderazione.
- Scopu per un minimu di 30 minuti di eserciziu fisicu ogni ghjornu. Se l'attività fisica hè difficiule per voi, vede u vostru duttore locale.
- Manghja una dieta sana. Sè avete bisognu di aiutu cù questu, u vostru duttore lucale pò riferite à un dietista.
- Divertitevi, ma esse sicuru in u prucessu.
Suntu
- U limfoma si sviluppa quandu i cambiamenti - chjamati ancu mutazioni succedenu in i vostri geni chì afectanu a manera chì i vostri linfociti crescenu è travaglianu.
- Attualmente ùn ci sò micca cause cunnisciute per questu cambiamentu chì porta à u linfoma.
- I fatturi di risichi ponu aumentà a vostra chance di ottene limfoma, ma avè un fattore di risicu, ùn significa micca chì avete linfoma.
- Ùn avè micca un fattore di risicu ùn significa micca chì ùn avete micca linfoma.
- U limfoma ùn hè micca un cancru "stile di vita" - ùn pare micca causatu da scelte di stili di vita cum'è altri cancers.