I dispositi d'accessu venoso cintrali (CVAD) sò cateteri intravenosi chì ponu stà in u locu per settimane, mesi o in certi casi anni. Ci sò sfarenti tippi di CVAD, è sta pagina discuterà alcuni di i più cumuni chì mi pudite offre. Sò usati per furnisce u vostru trattamentu direttamente in u vostru sangue (intravenously) è sò una alternativa à avè una cannula.
I CVAD sò inseriti in modi diffirenti, ma a fine di u cateteru si trova sempre in una vena grande ghjustu sopra u vostru core.
Eccu alcuni di i motivi chì pudete dumandà, o ponu esse pruposti un CVAD.
- Avete un trattamentu per più di 3 mesi
- Avete bisognu à avè assai medicina o fluidu datu in pocu tempu
- Avete avutu i medicazione chì ponu causà danni à i vini più chjuchi
- Avete una prucedura di aferesi (cum'è per cullà e cellule staminali)
- Avete vene difficili per cannulate
- Avete assai paura di l'agulla.
Tipi di dispusitivi d'accessu venoso cintrali
- Cathéter central à insertion périphérique (PICC)
- Cathéter sans tunnel (CVC)
- Cathéter veneux central à tunnel (Hickman)
- Portu Implantatu (Port-A-Cath)
sopra: Cathéter central à insertion périphérique (PICC)
Cathéter central à insertion périphérique (PICC)
A linea PICC hè un tubu cavu (cateteru) bellu, chjucu, longu, chì si mette in una vena grande in u vostru bracciu sopra à a curvatura di u coddu. Hè imbuttatu delicatamente à traversu a vena in u vostru bracciu è a fine si ferma in una vena più grande ghjustu sopra u vostru core.
Una linea PICC pò esse messu in (inseritu), in u dipartimentu di radiologia, u teatru operatore, à u to lettu mentre in l'uspidale, o in una sala di prucedura. Puderete esse datu una anestesia lucale prima di inserisce u PICC per numb l'area, perchè ùn avete micca dulore. I linii PICC ponu esse inseriti da u vostru duttore, una infermiera specialmente furmatu o un radiologu, secondu e pulitiche in u vostru hospitalu.
Pudete dumandà una linea PICC, o pò esse prupostu à voi s'è vo avete un trattamentu chì deve durà più di una settimana, ma menu di 6 mesi. Se u vostru trattamentu hè previstu durà più di sei mesi, un CVAD differente pò esse offertu.
Ùn pudete micca natà cù un PICC o mette u PICC sottu à l'acqua. Avete ancu bisognu di mantene a cuperta quandu vi duscia. A vostra infermiera puderà dà più infurmazione nantu à cumu gestisce cù u PICC in casa.
Management
- Avete bisognu à avè i rimedii PICC è i bungs cambiati almenu una volta à settimana. Questu hè generalmente fattu in l'unità di ghjornu o in a sala se site in l'uspidale. In certi casi, l'infermiera pò esse capace di fà a mudificazione di vestiti è di bung à u vostru GP lucale - ancu s'ellu ùn hè micca prupostu di rutina è micca tutte l'infermiera pratica sò furmati in a gestione di PICC.
- U vostru PICC hà da esse lavatu almenu una volta à settimana si ùn avete micca avutu alcuna medicina o altri fluidi attraversu.
- Se ùn avete micca più bisognu di u PICC, pò esse eliminatu da una infermiera furmata in l'unità di cura di ghjornu o sala.
Dispositivu d'accessu venoso totalmente implantable (TIVAD)
Un dispositivu d'accessu venoso totalmente implantable (precedentemente chjamatu port-a-cath) hè un dispositivu inseritu sottu a vostra pelle in una sacchetta sottucutanea (grassa). U TIVAD hà un reservoir chì pò esse sentitu sottu a vostra pelle. Allora u cateteru hè inseritu in una di e vostre grandi vene. Hè adupratu quandu avete bisognu di medicazione per via intravenosa - in i vini o in u sangue.
Quandu hè un TIVAD una bona opzione?
A TIVAD hè una bona idea s'ellu avete da esse trattamentu per più di trè mesi, o se u vostru squadra di a salute hà prublemi per mette una cannula in a vina. Quandu avete bisognu di una medicina o un teste di sangue, a vostra infermiera mette una agulla per a vostra pelle è in u reservoir. Averete un picculu vestitu nantu à questu mentre hà l'agulla in. Una volta chì a medicina hà finitu di passà, piglianu l'agulla. L'agulla pò stà ind'è finu à 7 ghjorni.
Quandu avete una agulla in u TIVAD si dice chì hè avvicinatu. Quandu ùn ci hè micca agulla in u TIVAD hè hè disaccessu. Pudete ancu natà è duscia cum'è normale quandu u vostru TIVAD hè disaccessu, ma ùn pudete micca natà mentre hè accessu. Avete ancu bisognu di mantene a cuperta in a doccia mentre hè accessu.
Un TIVAD hè inseritu da un chirurgu o un radiologu interventu sottu anestesia o sedazione ligera.
Di solitu ci vole circa 7-10 ghjorni per guarì. Se u portu deve esse usatu immediatamenti, u cirurgiu pò accede à ellu è lasciate l'agulla in quandu si mette in. Altrimenti, pò esse troppu gonfiatu per accede à circa una settimana.
Esperienza di u paziente cù un portu-a-cath (TIVAD)
Sente Venuja parlà di a so sperienza cù un TIVAD (port-a-cath) mentre era in l'uspidale.
Gestione di un TIVAD
- Quandu u TIVAD hè necessariu per accede, hè fattu cusì cù una agulla chjamata agulla "gripper".
- Una agulla di pinza pò stà in una settimana prima chì deve esse cambiata
- Quandu u vostru ciclu di trattamentu hè finitu è l'agulla di pinza hè stata rimossa (u vostru TIVAD hè disattivatu)
- U megliu di un portu hè chì ponu stà per parechji anni è una volta chì l'agulla di gripper hè stata sguassata ùn ci hè nunda chì pende da u portu è a vostra pelle a prutegge da l'infezzione.
- Quandu un portu hè sguassatu, questu hè un prucessu kirurggicu (procedura di ghjornu).
Cathéter veneux central sans tunnel (CVC)
I cateteri venosi cintrali non tunnellati (CVC) sò cateteri di corta durazione è deve esse eliminati appena ùn sò più necessarii.
I CVC non-tunnellati ponu esse inseriti in a vena subclavia, o jugular in u collu o in vini femorali in l'inguine - ancu s'è a vena femoral hè più comunmente utilizata per i zitelli. Indipendentemente da quale vene u CVC hè misu, a punta finale hè posizionata in a vena cava superiore o inferjuri - una vena grande ghjustu sopra u vostru core.
U CVC hè tenutu in u locu cù punti o una pinza speciale chì hè attaccata à a vostra pelle. A stampa sottu mostra un CVC non-tunnelled cù trè lumens, tenutu in u locu cù punti.
Management
- I vestiti è i cappelli nantu à e linee deve esse cambiatu almenu una volta à settimana
- Ogni lumen di a linea deve esse lavatu una volta à settimana
- Puderanu facilmente esse sguassati per esse tiratu fora una volta chì ùn ci hè più usu per elli
Cathéter central inséré à l'intérieur à l'intérieur du tunnel (tc-CICC)
Puderete bisognu di un cateteru cintrali cun cuffed tunnelled (tc-CICC) s'ellu andate à medicazione intravenosa à longu andà.
Un tc-CICC hè un cateteru di linea cintrali chì hè situatu à u latu drittu di u muru di u to pettu. Hè un catetere dolce, chjucu, longu è cavu chì si mette in una vena in u to pettu è finisce in una vena più grande ghjustu sopra u vostru core.
Tipi di tc-CICC
I tipi principali di tc-CICC utilizati in Australia sò HICKMANs è Broviacs. Puderanu esse un cateteru lumen unicu (1), doppiu (2) o triplu (3). A stampa sopra mostra ciò chì un HICKMAN di lumen doppiu s'assumiglia.
Quandu u tc-CICC hè prima messu in, avete alcuni punti chì tenenu in u locu è un vestitu nantu à a cima. Ci hè un pocu cuff nantu à u cateteru chì si trova sottu à a vostra pelle, è a vostra pelle cresce nantu à a cima di stu cuff chì face un picculu tunnel sottu a vostra pelle. Una volta chì u tunelu hà sviluppatu bè, pudete o micca ancu bisognu di un vestitu sopra a cima.
Un tc-CICC hè inseritu da un chirurgu o un radiologu intervencionista sottu anestesia o sedazione ligera. Di solitu piglià 7-10 ghjorni per guarì.
Management
- Questu dependerà di a pulitica in l'uspidale chì site trattatu.
- Di solitu deve esse lavatu unu à settimana.
- Caps in a fine di a linea in generale deve esse cambiatu almenu una volta à settimana
- Quandu ùn avete più bisognu di u vostru tc-CICC serà sguassatu. U vostru duttore o infermiera valuterà voi è a linea prima di esse eliminata per determinà u megliu modu per sguassà. Pò esse eliminatu in l'unità di cura di ghjornu, u dipartimentu di radiologia o un teatru operatore.
Quandu cuntattate u vostru duttore
Cuntattate u vostru duttore o infermiera se avete:
- Una temperatura di 38 gradi o più
- Shortness of breath
- Dolore à u pettu o battitu cardiacu veloce
- Rossore, dolore, gonfiore, sanguinamento o fluido che scorre da o intorno al CVAD
- Redness, dolore o gonfiore in u vostru bracciu, u collu o a zona di u pettu
- Dannu o rottura o split in a linea PICC o linea CVC
- Una sensazione di ardenti o gonfiore intornu à u vostru CVAD durante u vostru trattamentu, o in ogni mumentu.