A splenectomia hè una operazione per caccià u spleen è certi pazienti cun linfoma puderanu bisognu di una splenectomia? Pudemu campà senza spleen in ogni modu, senza spleen, u corpu hè menu capaci di cummattiri l'infizzioni. Senza una spleen, i precauzioni sò necessarii per riduce u risicu di infezzione.
Chì ghjè u spleen?
U spleen hè un organu oblongu in forma di pugnu chì hè viola, è pesa circa 170 grammi in individui sani. Hè situatu daretu à i costi, sottu à u diafragma, è sopra è daretu à u stomacu à u latu manca di u corpu.
U spleen hà parechje roli di supportu in u corpu chì include:
- Agisce cum'è un filtru per u sangue cum'è parte di u sistema immune
- Vecchi globuli rossi sò riciclati in u spleen
- Produce anticorpi
- I piastrine è i globuli bianchi sò almacenati in u spleen
- Mantene sangue extra quandu ùn hè micca necessariu
- U spleen aiuta ancu à cumbatte certi tipi di bacteria chì causanu pneumonia è meningite
Sintomi di un spleen allargatu
I sintomi sò generalmente ghjunti à pocu à pocu è ponu à volte cumincianu à esse vaghi finu à chì diventanu più severi. I sintomi includenu:
- Dolore o sensu di pienezza in u latu manca di u to abdomen
- Sentu sanu subitu dopu à manghjà
- la fatigue
- Shortness of breath
- Infezzioni frequenti
- Sanguinamentu o contusioni più faciule ch'è u normale
- Anemia
- Ikkundizie
Limfoma è spleen
U limfoma pò affettà u vostru spleen in parechje manere è include:
- E cellule di limfoma ponu accumulà in u spleen chì u face inchjà o ingrandà. A volte un spleen ingrandatu pò esse l'unicu signu chì qualchissia hà linfoma. Un spleen ingrandatu hè ancu chjamatu splenomegalia. A splenomegalia pò esse in parechji tipi di linfoma cumpresi:
- Limfoma di Hodgkin
- Leucemia linfocitica cronica
- Linfoma diffuso di grandi cellule B
- Limfoma di cellule mantellu
- Leucemia a cellule pelose
- Linfoma di zona marginale splenica
- Macroglobulinemia di Waldenstroms
- U limfoma à u turnu pò fà a spleen travaglià più duru di u normale è a spleen pò causà autoimmune. anemia emolitica or trombocitopenia immune. U spleen deve travaglià duramente per distrughje i globuli rossi o piastrine rivestiti di anticorpi. Se u limfoma hè in a medula ossea, u spleen pò pruvà à aiutà à fà novi cellule di sangue. Quandu u spleen travaglia più duru, pò inchjà.
- Quandu u spleen hè gonfiatu, ci sò più globuli rossi è piastrine di u solitu. Elimina ancu i globuli rossi è i platelets da u sangue più rapidamente di ciò chì deve. Questu reduce u nùmeru di sti celluli in u sangue è pò causà anemia (contu bassu di globuli rossi) o trombocitopenia (contu bassu di piastrine). Questi sintomi s'aggravaranu se l'avete digià.
Cosa hè una splenectomia?
A splenectomia hè una prucedura chirurgica chì elimina u spleen. L'eliminazione di una parte di u spleen hè chjamata splenectomia parziale. L'eliminazione di u spleen sanu hè chjamatu splenectomia tutale.
L'operazione pò esse realizatu sia cum'è cirurgia laparoscòpica (cirurgia di a serratura) o cirurgia aperta. E duie operazioni sò realizate sottu anestesia generale.
Chirurgia laparoscopica
A cirurgia laparoscòpica hè assai menu invasiva cà a cirurgia aperta. U cirurgiu faci 3 o 4 incisioni in l'abdomen è u laparoscopiu hè inseritu in 1 di l'incisioni. L'altri incisioni sò usati per inserisce strumenti è per sguassà u spleen. Durante l'operazione, l'abdomen hè pumped full of carbon dioxide gas per fà l'operazione più faciule è l'incisioni sò cuciti post-chirurgia. I Pacienti ponu andà in casa u stessu ghjornu o u ghjornu dopu a cirurgia.
Chirurgia aperta
Un tagliu hè generalmente fattu sottu à u fondu di a ribcage à a manca o dritta à u mità di l'abdomen. U spleen hè sguassatu, è l'incisione hè suturata è coperta cù un vestitu. I Pacienti sò generalmente stà in l'uspidale per uni pochi di ghjorni è sò eliminati i suturi o i clips un paru di settimane dopu.
Chì sò i mutivi chì certi persone anu bisognu di una splenectomia?
Ci hè una quantità di motivi chì a ghjente pò avè bisognu di una splenectomia, è queste ponu include:
- I cancers primari di u spleen è i cancers chì si sò sparghje à u spleen
- I malati di linfoma chì anu bisognu di u spleen per esaminà quale tipu di linfoma anu
- Anemia o trombocitopenia induve ùn ci hè micca risposta à u trattamentu
- Purpura trombocitopenica idiopatica (ITP)
- Infezioni virali, batteriche o parassitarie
- Traumu, cum'è ferita per accidenti di vittura
- Spleen cù un abscessu
- Malatia di e cellule malattie
- Talasemia
Vive senza spleen
U sistema immune ùn funziona micca bè dopu una splenectomia. L'altri organi cum'è u fegatu, a medula di l'osse è i nodi linfatici piglianu alcune di e funzioni di u spleen. Qualchissia senza spleen hà un risicu più grande d'infezzione.
Certi passi da piglià per riduce a probabilità di infezzione sò:
- Cuntattate u squadra di assistenza sanitaria prima se ci sò segni è sintomi d'infezzione
- Sè vo site muzzicatu o graffiatu da un animali cuntattate immediatamente a squadra di assistenza sanitaria
- Assicuratevi chì tutte e vaccinazioni sò aghjurnate prima di a cirurgia. I vaccini di a gripe sò necessarii ogni annu è i vaccini pneumococcichi ogni 5 anni. Vaccinazioni extra pò esse necessariu se viaghjate à l'oltremare.
- Pigliate antibiotici dopu a splenectomia cum'è prescritta. Certi pazienti l'averanu per 2 anni o altri pò avè per una vita
- Pigliate una cura extra quandu viaghjate oltremare. Purtate antibiotici d'urgenza quandu viaghja. Evite di viaghjà in paesi chì sò propensi à a malaria.
- Purtate guanti è scarpi quandu u giardinaggiu è u travagliu fora per prevene ferite
- Assicuratevi chì u GP è u dentista sanu s'ellu ùn avete micca spleen
- Purtate un bracciale d'alerta medica